Istoric

SCURT ISTORIC

In 1732, Nicolae Ceausul ctitorea Manastirea Caimata, nu departe de Piata Rosetti de astazi, in cadrul careia a luat nastere , in anul 1847, scoala nr.2 Caimata, din vopseaua de galben, una din primele institutii de invatamant public din Bucuresti.  Au trecut 170 de ani de invatamant, de educatie, de istorie, acesta este trecutul Colegiului National ”Emil Racovita”.

In 1882, documentele de arhiva mentioneaza existenta scolii publice primare de baieti nr. 4. Prefacerile pe care le-a cunoscut Bucurestiul catre finele veacului al XIX-lea au afectat si unele constructii mai vechi , cum era Manastirea Caimata, demolata in 1892 pentru largirea bulevardului Carol I. Din acel moment, scoala de baieti nr. 4, noua denumire a scolii, isi va desfasura activitatea in localul inchiriat pe bulevardul Pache pana in anul 1940. In octombrie 1935 a inceput constructia actualului local din Sos. Mihai Bravu 169, dupa proiectele marelui arhitect din perioada interbelica, Horia Creanga. Localul scolii a fost inaugurat in 11 decembrie 1941 in prezenta regelui Mihai, a familiei regale, a autoritatilor vremii.

Intre 1892 si 1919 scoala primara de baieti nr. 4 din Pache nr.120 a constituit un focar de cultura,un loc in egala masura de instruire pentru copii din zona Iancului, Vatra Luminoasa, Pache Protopopescu, Agricultori, Mihai Bravu si, in acelasi timp, de educatie, prin implicarea in multiple activitati artistice sau sociale, dupa cum marturisesc documentele si presa vremii. Astfel, sala de teatru a scolii era folosita de trupe profesioniste pentru diverse spectacole, de asociatii si fundatii culturale, precum Asociatia Mihai Eminescu, Societatea Ion Creanga, care avea intre membrii fondatori pe Camil Petrescu, Mihail Iliescu, Radu Sachelarie, Radu Popescu, reputati oameni de cultura, fosti elevi ai scolii nr. 4, fapt reiesit din afirmatiile membrilor fondatori si din documentele scolii. Societatea isi propunea strangerea de fonduri pentru comemorarea marelui povestitor moldovean Ion Creanga, evident cu sprijinul dascalilor si fostilor colegi de scoala. Pasiunea pentru arta dramatica a fost deosebita in randul institutorilor si elevilor scolii, care au format in 1907 prima echipa de teatru scolar, cum mentioneaza Ordinul ministrului instructiunii publice nr. 40120/1907.  Institutorii scolii, intre care sunt de remarcat Mihail Spireanu, directorul scolii, Maria Galin, Elena Ionescu s.a. au reprezentat, pentru comunitatea locala, modele demne de urmat , educatori implicati in viata comunitatii prin serbarile sustinute, corurile organizate la biserica Iancu Vechi, actele de caritate, participari la actiuni festive.  

Frecventata de elevi care proveneau din familii cu stare: patroni, comercianti, antreprenori, dar si categorii de mijloc absolventii scoli, si inainte si dupa marele razboi de intregire a neamului (1916-1918), se vor indrepta spre licee de prestigiu din Capitala precum Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir sau Matei Basarab, aflate nu departe de scoala de baieti nr. 33, nume purtat de scoala noastra din 1919. In toata aceasta perioada, cu exceptia anilor 1914-1915, si a mobilizarii din perioada razboiului, director al scolii a fost Mihail Spireanu, care a condus si administrat cu mare pasiune aceasta institutie. Urmare a unor eforturi sustinute de innoire, de sporul demografic ce a urmat razboiului, din anul scolar 1925-1926 au luat nastere primele clase de gimnaziu in cadrul scolii primare de baieti nr. 33.       

Preocuparea autoritatilor din acea vreme, a primariei capitalei, a primariei sectorului 2, a inspectoratului scolar a facut ca proiectul ridicarii unui local propriu sa devina realitate. In urma solicitarilor permanente adresate Primariei Capitalei si Primariei Sectorului 2, in 1926 s-a hotarat de catre comitetul local al primariei achizitionarea unui teren de cca. 7800 m² in Sos. Mihai Bravu 169. In acest sens, s-a constituit un comitet scolar al carui presedinte a fost Grigore Dumitriu, cu sprijinul dat de domnul General Rodrig Modreanu proiectul a devenit cativa ani mai tarziu realitate. Directorul scolii, distinsul M.E. Spireanu, unul dintre cei mai reprezentativi conducatori de scoala din acea perioada, dupa cum reiese din documentele de arhiva, a reusit, chiar daca nu a mai apucat acest moment, in calitate de director al scolii, sa obtina un loc de constructie pentru o scoala de traditie din urbea Bucurestilor.  

Din bani publici, pusi la dispozitia invatamantului de Primaria Capitalei a inceput constructia modernului local al scolii in octombrie anul 1935, dupa cum atesta placa de marmura din holul principal al scolii, dezvelita la 11 decembrie 1941 in prezenta regelui Mihai si a autoritatilor vremii. Scoala, ridicata dupa proiectul de arhitectura realizat de Horia Creanga, foarte modern ca stil la acea vreme, prevedea realizarea a doua corpuri de cladire identice, scoala de fete si scoala de baieti reunite sub numele Grupul Scolar 33 „Regina mama Elena”, cu clasele I-VII, nume sub care a dainuit pana in anul 1947. Evidentiem ca aducerea sub aceeasi denumire, Scoala nr. 33 de fete si baieti, prin unirea celor doua scoli: Scoala nr. 33 de fete si Scoala nr. 33 de baieti, din bulevardul Ferdinand 98, respectiv din Pache 120, invatamantul cu clasele I-VII sa devina o prezenta reala pentru institutia noastra. Proiectul menit sa duca la constructia localului propriu, proprietate publica, proiect realizat cu sprijinul direct al comunitatii, sub conducerea presedintelei comitetului scolar, Grigore Dumitriu, s-a bucurat de un sprijin deosebit, implinindu-se sperantele generatiilor intregi de dascali si elevi, absolventi ai scolii care s-au implicat direct in sustinerea proiectului.

Plasata intr-o zona rezidentiala, Vatra Luminoasa, scoala a cunoscut si ea schimbarile impuse odata cu instaurarea comunismului. Scoala de fete si baieti nr. 33 pierde simbolurile regale si ocrotirea de care se bucurase o perioada de timp intre anii 1940-1947. Exista un intreg imaginar colectiv care probeaza o legatura destul de puternica intre scoala noastra si familia regala a Romaniei. Incepand de la mobilier, dotari, parchet, profesori si invatatori, hrana, toate realizate cu sprijinul familiei regale, nu puteau trezi decat uimire si dorinta de a face parte dintr-o asemenea scoala privilegiata. Razboiul al doilea mondial a adus la lumina mari suferinte si pe deasupra trupele rusesti. In 1947, anul in care regele Mihai era obligat sa abdice, scoala noastra implinea 100 de ani de existenta. Este de mentionat faptul ca placa de marmura, din decembrie 1941, un document cu mare valoare istorica, despre care care se vorbea in tremeni legendari , dupa revolutia din decembrie 1989, a fost „descoperita” in februarie 2001 si amplasata in holul scolii.  

In 1956, incepe o noua etapa in istoria scolii odata cu transformarea acesteia in liceu: Scoala medie mixta nr. 8.Este de subliniat faptul ca inca de la infiintarea sa, in 1847, scoala noastra a dezvoltat un invatamant teoretic, forma continuata permanent pana in prezent. Nu cunoastem multe scoli in Bucuresti care sa poata dovedi o continuitate neintrerupta de peste 170 de ani, cum este cazul liceului nostru, cu toate vicisitudinile si dificultatile ivite de-a lungul anilor. Prin ordin al Ministrului Invatamantului, in august 1960 se constituie Liceul Emil Racovita, liceu teoretic de prestigiu in cadrul sectorului 3 al Capitalei, scoala care a dat promotii cu rezultate importante, fiind considerata in anii 60-70 de elita, atunci cand majoritatea absolventilor urmau cursurile universitare in facultati prestigioase, in mod deosebit medicina, politehnica,ASE. S-au distins la catedra in aceasta perioada profesorii de elita precum : Despa Gretti, Tauberg Zigmund, Alecu Viorel, Nicolae I. Nicolae, Sonia Popescu, Lucia Constantin, Chivulescu Cornelia, Tatiana Ivanovici s.a.  Din 1960 si pana in prezent scoala noastra s-a initulat : Liceul Emil Racovita – 1960-1974, Scoala nr. 54 cu clase de gimnaziu si liceu – 19741975, Liceu real-umanist nr.1 – 1975-1976; Liceul de filologie-istorie nr.2 – 1976-1982; Liceul industrial nr. 37 – 1982-1993; Liceul Teoretic Emil Racovita – 1993-1999; Liceul cu program sportiv Emil Racovita – 1999- 2003.

Totusi, in contextul deselor modificari intervenite in denumirea scolii cateva aspecte au ramas constante caracterul teoretic al liceului, precum si existenta claselor de gimnaziu si de ciclul primar.

Incepand cu 1847 si pana in prezent, rezultatele de exceptie realizate de liceul nostru au fost legate incontestabil de activitatea desfasurata de directorii scolii: R.T. Artarescu, Mihail Spireanu, Florea Danes, Solomon Rabinovici, Dimitriu Alecu, Alecu Viorel, Ciobanu Cornelia, Sonia Popescu, Danciu Eugen, Nicolau Mariana, Codreanu Ion, Hustea Marcela, Motea Lina.

Cu toate dificultatile care au existat in perioada de pana in 1989, cadrele didactice din scoala s-au straduit sa cultive in randul elevilor pasiunea statornica fata de munca, fata de valorile perene specifice culturii romane, sa continue traditia scolii.  De-a lungul timpului, s-au format in acest lacas de invatamant mii de tineri. Numerosi elevi ai liceului au participat la concursurile si olimpiadele scolare. S-au remarcat sute de elevi in acei ani prin participarile si rezultatele obtinute in intrecerile scolare la toate nivelurile.  Nume de prestigiu care ne fac cinste: Mircea Cinteza, Florina Luican, Nicolae Herlea, Sorin Medeleni, Dan Voiculescu, Harald Alexandrescu, Andreea Esca, Dana Deac, Daniela Andreescu, Valentin Moraru, si multi altii.

Dupa 1990 noile conditii create au dat posibiliatea elevilor si profesorilor liceului sa se afirme. Rezultatele la invatatura au continuat sa creasca, la fel si cele sportive, lasand in urma o perioada mai putin fasta a invatamantului romanesc din deceniul noua al secolului trecut. Intre profesorii cu rezultate deosebite, care au facut parte din colectivul de cadre didactice de la Liceul cu program sportiv „Emil Racovita” s-au numarat: Maria Leonte, Ioana Lungeanu, Valentina Gageanu, Lina Motea, Michaela Vartic, Alexandrina Naum, Doina Sava, Nicolae Tat, Mihail Sandu, Neculai Aciobanitei, Ion Codreanu. Acestia, datorita seriozitatii si profesionalismului de care au dat dovada in pregatirea scolara a elevilor, precum si pe linie sportiva, au obtinut rezultate deosebite la concursurile si olimpiadele scolare, la campionatele nationale, europene, mondiale si olimpice.

Incepind cu anul 1975, situarea in zona Complexului Sportiv National a facut ca autoritatile vremii sa decida introducerea invatamantului sportiv si infiintarea clubului sportiv al liceului. De-a lungul timpului au functionat sectii de atletism, gimnastica, tenis dar mai ales de inot, polo pe apa, sarituri in apa, discipline care si astazi ofera oportunitatea invatamantului sportiv integrat si vocational si obtin rezultate deosebite in competitiile nationale si internationale. Dintre absolventii sportivi cu recunoastere internationala putem aminti: Dan Grecu, Nadia Comaneci, Vlad Hagiu, Victor Hanescu, Carmen Bunaciu, Coman Dragos, Tiberiu Negrean, Alexandru Matei, Marian Dragulescu,

Scoala de traditie in invatamantul bucurestean, recunoscuta in primul rand pentru rezultatele in domeniul invatamantului sportiv dar si declarata de doua ori liceu reprezentativ, Colegiul National ”Emil Racovita” isi continua traiectoria ascendenta incercand sa ofere servicii educationale de calitate pentru beneficiary: elevi, parinti, comunitate locala.

Anul infiintarii institutiei de invatamant – 1847

Modificari intervenite in timp:

• 1847-1892, Scoala primara de baieti nr. 2 Caimata, clasele I-IV;
• 1893-1919, Scoala primara de baieti nr.4, clasele I-IV;
• 1919-1927, Scoala primara de baieti nr. 33, cu clasele I-V;
• 1927-1939, Scoala de fete si baieti nr. 33, cu clasele I-VII
• 1940-1947, Grupul Scolar nr. 33 „Regina Mama Elena”, cu clasele I-VII, fete si baieti,;
• 1947-1954, Scoala de fete si baieti nr. 33, cu clasele I-VII;
• 1955-1956, Scoala de fete si baieti nr. 55, cu clasele I-VII;
• 1956-1960, Scoala Medie Mixta nr. 8, clasele I-XI;
• 1960-1974, Liceul Emil Racovita, clasele I-XII;
• 1974-1975, Scoala nr. 54;
• 1975-1976, Liceul real-unanist nr. 1 cu clasele I-XII;
• 1976-1982, Liceul de filologie-istorie nr. 2, clasele I-XII;
• 1982-1993, Liceul industrial nr. 37,clasele I-XII;
• 1993-1999, Liceul Teoretic Emil Racovita, clasele I-XII;
• 1999-2003, Liceul cu program sportiv Emil Racovita, clasele I-XII;
• 2003, Colegiul National „Emil Racovita”, clasele Pregatitoare-XII.

Cladirea actuala este realizata dupa un proiect al arhitectului Horia Creanga si a fost inaugurata la 11 decembrie 1941.

In cei 170 ani care au trecut de la infiintarea scolii aceasta a parcurs nenumarate transformari, insa niciodata nu a renuntat la a fi una dintre institutiile de invatamant reprezentative, atat pentru Bucuresti, cat si pentru intreaga tara.